Simt bila rece în palmă, o cântăresc balansând expert antebrațul. Nu vreau să par un ageamiu, nu în faţa lui Algernon care îmi urmărește fiecare mișcare pe sub pălăria lui șmecheroasă de culoare portocalie. Ticălosul zâmbeşte, ca şi cum ştie deja că voi greşi. Eu nu...
Căsuța de pe apă, a bunicului, l-a fascinat de mic copil. De fapt, de când se știa, de când avea primele amintiri. În mijlocul grădinii, se rotunjea, într-un păpuriș înalt, locul amenajat de nici nu se mai știe când. Asculta absorbit poveștile bătrânului său bunic,...
Aspasia este cea mai urâta femeie din scara noastră. A fost, este, dar nu va fi întotdeauna. lumea se schimbă permanent, și, odată cu ea, și urâțenia. Bunăoară, nici nu pot compara acum gradul de frumusețe al femeilor de pe scara mea cu acela pe care l-am găsit la...
Tovarășa Fruntelată era șefa tuturor cofetăriilor dintr-un oraș dunărean. Unii știau de existența acelei funcții, dar foarte puțini cunoșteau numele celei care o deținea – doar câțiva din cercul său restrâns și, desigur, fiecare șef de cofetărie. O întâmplare fericită...
Într-o lume care aleargă neîncetat după noutate, găsesc adăpost în gesturile vechi, repetate, în acele obiceiuri care-mi ancorează sufletul atunci când tinde să rătăcească. Există o eliberare în a te lăsa purtat de curgerea rânduielilor, o formă de libertate pe care...
Satul nu apărea pe hărți decât dacă măreai suficient. Se strângea între două dealuri joase, cu livezi bătrâne și o biserică mică, zugrăvită pe dinafară, ca și cum cineva ar fi vrut să țină lumea afară, dar n-a mai avut unde s-o lase. Pe zidul de apus, frescele erau...
Simțeam neapărat nevoia să cumpăr o poveste, așa că mi-am numărat banii, îmi permiteam doar una singură. De aia era important să îmi explorez opțiunile, urma să merg la pas pe drumurile mele obișnuite, să revăd promisiunile poveștilor în marea vitrină stradală, până...
Nici nu știu cum să încep povestea Freyei. De fapt, cred că, mai degrabă, este povestea mea și a Freyei. Mai mult a mea, pentru că Freya nu mai este. Dar s-o iau cu începutul… Toporul s-a rotit de două ori prin aer și a ratat la milimetru capul meu. Dar asta nu...
Dimineața începe cu ea. Încă înainte ca soarele să-și întindă brațele peste lume, înainte ca agitația zilei să freamăte prin casă, primul meu gând se îndreaptă către ea. Îi pregătesc micul dejun cu grijă, aproape ritualic, ca pe o ofrandă adusă unui timp care curge...
Sigla lumina intermitent, asemenea unui semnal morse. Bărbatul se opri câteva secunde, cât să privească atent și să-și imagineze o cafea aburindă și o melodie rulând în surdină. Încuietoarea, pusă în evidență de nuanța roșie a ledurilor, părea că îl avertizează....
Eram în clasa întâi și marțea după-amiaza, pe la șase, mergeam la Cercul de Mandolină. De ce se numea așa? Poate fiindcă stăteam pe niște scaune așezate în cerc, precum Cavalerii Mesei Rotunde, însă fără nicio masă între noi. În loc de spade aveam mandoline, iar...
Pichi o așteptă pe doamna Petru în fața coaforului modest de la parterul blocului. Nu este unul dintre saloanele acelea luxoase la care doamna Petru visează cu ochii deschiși atunci când își face plimbarea de seară. Ce i-o fi trebuit să meargă de colo-colo prin oraș...
Un zgomot șuierător străbătu aerul peste zidurile cetății Chandax și se termină cu un trosnet de oase frânte și cu pocnetul unei cutii care se sparse în zeci de bucăți de lemn și fier. Printre resturi se găsea un papirus cu sigiliul generalului Nikephoros Phokas....
În halat de casă elegant, din mătase sangria, cu blânde irizări de mov-lavandă, cu ochelari căzuți pe nas și puțin descentrați, Profesorul stă aplecat peste masa de lucru, scrie ceva indescifrabil, pare că face calcule care nu vor să-l asculte. Absorbit și puțin...
Domnul Ionescu se visează, tot mai des, cal. În vis, îi apar, noapte de noapte, Făt-Frumos, grajdul împărătesc, cursele nebuneşti peste munţi şi văi, figura rece a potcovarului, iepele falnice şi mânjii jucăuşi zburdând pe tărâmul natal plin cu căpițe de fân. – Iată,...
Polițistul local responsabil de zonă e prieten cu noi pe Facebook. De data asta a venit în calitate oficială, să investigheze vandalizarea Alimentării – concret, spargerea unui geam cu o piatră aruncată dibaci. Nimeni nu știa cine îl chemase. Are un nas special, un...
A trecut foarte mult de când nu ne-am mai văzut, poate o veșnicie. Eu număr clipele ca pe veșnicii, de ce nu? Așa mi se pare că trăiesc eternitatea. Ei bine, dacă ar fi să stăm la aceeași masă, pe același vapor restaurant și să bem vin alb sârbesc, să ne privim în...