poem de dimineață stau pe o bancă veche cu o singură scândură și mă uit la măturătorii care încarcă mașina de gunoi de s-ar găsi cineva să curețe sufletul s-arunce tot ce fermentează să rămână curat ca un poem al darurilor de borges tot mai multe fețe...
1 Ceva așa ca un dumnezeu ți se va termina carnea, singura acțiune comună fervoarea rutinei nu are de-a face cu tine nici genunchii în voce joasă fața bucuriei consolandu-te aridă și tu așteptând primăvara într- o intimitate injustă cu inocența prosperitatea luminii...
Gara de Nord Îţi vând un poem Şi două sonete Să-mi dai parale Să merg la fete La Gara de Nord Unde oamenii pleacă Unde oamenii vin Papagali de hârtie Ghicesc nenorocul În cele ce-au fost Şi-n ce va să vie Şi lumea se pleacă Şi scoate suspin La gara de...
**** Îmi place să cred că toți oamenii au contur. Oamenii mei au. Ca-n desene animate. Îmi place să cred că atunci când ești pe de-a-ntregul Lângă tine Când te scurgi din și printre degete Coloana vertebrală se frânge Sub greutatea ta Conturul se-ntoarce pe dos Se...
Lumea de astăzi este un Titanic în derivă, iar noi ne călcăm în picioare, unii pe alții, pentru cabine de lux. * Ultima licitație s-a încheiat. Condiția umană a pierdut Livada cu vișini. * În privința proștilor, natura este vinovată de două ori. Întâi, că i-a creat....
Pagina căutată nu a fost găsită. Încercați o căutare mai profundă sau folosiți navigarea de deasupra pentru localizarea postării.