„Roboți ai lumii! Domnia oamenilor s-a prăbușit. Prin cucerirea fabricii sîntem stăpîni pretutindeni. Epoca oamenilor s-a terminat. A început o nouă eră. Era roboților! Domnia roboților.”[1] Îndemnul de mai sus apare la sfârșitul celui de-al doilea act din piesa R.U.R...
Așa tânăr și deja Ghiorghe?
Circula pe vremea odiosului Nicu și a sinistrei lui bancul de mai sus − căci acești Gheorghe care l-au ținut pe umeri pe „mult stimatul” și la final ni l-au băgat pe gât pe mult simpaticul Ion, erau niște Gheorghe − de la Dej, Maurer, la Mănescu și Pană... Fiind...
BRINK – Erhu și Punk
Ce vei alege? Să salvezi Arca, sau să evadezi din ea? Titlul de astăzi este obscur, extras din mlaștinile industriei jocurilor video, acolo unde ajung majoritatea titlurilor care, dintr-un motiv sau altul, nu ating acel prag de popularitate pentru ca jocul să fie...
Salata ursului
Când a venit timpul să plece la facultate, Miller pur și simplu nu mai avea somn de bucurie că va începe o viață nouă. N-avea ce să regrete, nu plângea după satul unde crescuse. Părăsea praful, alergatul peste dealuri, întrecerile cu mânjii pe islaz și casa dărăpănată...
Dans cu indienii
În bibliotecă aveam sute de tomuri îmbrăcate în piele, iar undeva, într-un colţ al unui raft de jos, am dat peste o Biblie Protestantă cu coperţi scorojite de flăcări. Am luat-o cu grijă şi... Mi-am amintit-o nouă, deschisă cu evlavie de McKinney, am văzut aceleaşi...
Vânătorii lumii de dincolo
Peşti: roşii, cu ochi aidoma unor globuri de gelatină, cenuşii ca oţelul, cu trupuri prelungi şi dinţi arcuiţi spre-napoi, albaştri, cu capete-ciocan şi pielea rugoasă. Movile de stridii duhnind a mâl, sare şi fosfor. Homari forfecând văzduhul, sardine ce se...
Oglinda estetică
Doctorul van Dungă era nou în oraș. Proaspăt. Atât de proaspăt încât nici nu era încă decis să cheme acest oraș orașul în care profesează. Specialitatea lui era chirurgia estetică, așa că înainte de a lua orice decizie se duse la plimbare în oraș, să se uite la...
Adolescenții
El are optsprezece ani, ea șaisprezece. Ea îl iubește și i se pare atât de matur, de serios, de intangibil; el nu vorbește niciodată despre flori sau stele, nu încearcă niciodată, așa cum fac ceilalți, s-o îmbrățișeze sau sărute, nu râde, și, când zâmbește, o face...
Mars Love Story
Alabama se dusese să moară pe Marte. Uneori, imaginându-și cum aveau să fie ultimele clipe, se vedea plutind în liniștea artificială a morfinei. Nu avea nicio durere, era aproape comod în cabina sa, acolo unde sta fără să se mai miște, și avea conștiința împăcată...
O captură neașteptată
„Nu te amesteca în treburile vrăjitorilor, căci sunt inscrutabili și iuți la mânie.” H. P. Lovecraft Don Lambert era împăcat cu orânduirea lui. Aruncase momeala în ceață cu o mișcare antrenată. Linia pentru greutăți mari, eliberată din undița Zebco, zumzăi de zor....
Last Hourglass
Tempus fugit. 1. There was but one single hourglass, which was indeed working properly—the Big Bang. It was one thing I was damn sure of. So, the girl had lied.I could tell something was wrong from the moment I had entered the Interrogation Room. On the table in front...
Socialismul – o idee proastă care refuză să moară
(un eseu dedicat în egală măsură generației tinere și nostalgicilor) În politică, ideile proaste mor greu. Una dintre acestea este socialismul, cu varianta sa extrem de pernicioasă – comunismul. În urmă cu treizeci de ani, o asemenea afirmație trecea drept truism,...
The Story of Egyptian Science Fiction… and my Late Night Contribution!
One of the best ways to talk about the story of Egyptian SF, and Arabic SF for that matter, is to note its most basic problem – a lack of accumulation. Everyone in the field, myself included, wants to start from scratch instead of building on what has been...
Aripi de ceară
Alix s-a uitat la mine, apoi la cerul senin, plin cu stele. Era noapte şi, de pe stâcile-promontoriu, insula părea o corabie navigând spre larg. – Arată-mi! Am întins mâinile spre ea, cu degetele desfăcute, de parcă împingeam o barieră nevăzută; care s-a subţiat,...
Un pas în plus
Gata. Mă opresc aici. N-are niciun rost să merg mai departe. Nu mă mai țin puterile. Îmi ard ochii, capul îmi bubuie, membrele-mi zvâcnesc, am impresia că toți mușchii înoată în corp purtați de torentele sângelui amestecat și împins de colo-colo de bătăile unei inimi...
Gândindu-ne la eternitate
Pariază pe iubire și dăruiește-ți inima prin fapte! Poporul american este priceput în multe. Activitatea bancară, reclamele și îndeplinirea obiectivelor grele doar de dragul că-s grele sunt cele care-mi vin în minte de cele mai multe ori. Dar, n-ar fi corect să...
La plivit, în… lanul de cuvinte
Buruieni lexicale Stricătorii de limbă (sintagmă consacrată) se aleg, de cele mai multe ori, din rândurile politicienilor și jurnaliștilor, s-a mai spus, s-a analizat, s-a consemnat. Astăzi, acestei tabere de torționari i se aliază și mercenarii făcători de reclame și...
Lică
Aşa e povestea. Tanti Teofana locuia chiar lângă noi. Când se enerva, mama-i spunea „vrăjitoarea aia“, însă avea grijă ca, atunci când îi spunea aşa, tanti Teofana să nu fie prin preajmă. Tata îi spunea simplu, vecina – fie că era nervos, fie că nu –, iar noi, adică...
Sapiens – o istorie grafică
povestea unui succes editorial şi în benzi desenate Doctor în istorie al Universităţii Oxford, la începutul anilor 2000 Yuval Noah Harari este profesor de istorie (conferenţiar) la Universitatea din Ierusalim. La un moment dat, la cererea studenţilor, conducerea...
Masca morţii roşii
Moartea Roşie pustiise multă vreme ţinutul. O molimă mai hâdă şi mai fără de leac nu se pomenise. Sângele i-a fost Avatarul şi pecetea – roşeaţa şi groaza sângelui. Dădea dureri ascuţite, ameţeli neaşteptate, şi apoi, prin toţi porii, sudori necurmate de sânge, până...
Teraformare
Se zvonea de ceva vreme că undeva, foarte departe de planeta noastră, se află o alta, aproape identică. Savanții de aici n-au reușit vreodată să comunice cu ceilalți, dar eu însumi, în mod straniu, am dobândit ceea ce pare să fie jurnalul unui locuitor al acelei lumi....
De ce aş vrea să semăn cu Herta Muller
Între vorba cu un accent irezistibil şi gleznele albe, subţiri, lăsate la vedere, nu te poţi uita decât la faţa ei. Sprâncenele uimesc, se ridică şi coboară într-un joc şugubăţ, cu accent german, buzele roşii şi gura mare, extrem de mobilă şi vie transmit mai mult...
Prelungiri ideatice: Bujor Nedelcovici și Ion D. Sîrbu
Canonul literar românesc este relativ sărac în autori de romane distopice (sau chiar antiutopice) la anvergura celor scrise de omologii lor (cel puțin) central europeni – Karel Čapek, Ádám Bodor, Stanisław Witkiewicz etc. Cauzele sunt multe (nu voi deschide aici o...
Simfonia ascunsă (fragment)
5 Dagmara intră printre franjurile de mătase în încăperea cu pereți acoperiți de picturi murale amintind de o poveste indiană pe care nu o cunoștea. Două care, doi regi, fiecare pe peretele opus într-o cameră vișinie care te făcea să te simți în siguranță. Papusza nu...
În așteptare
Dacă aș priza probabil că nu mi-ar mai fi atât de frig, dar mi-e frică să prizez. Când încep să inhalez aburul acela magic mă opresc foarte greu, uneori nu mă mai opresc zile în șir, iar acum, chiar și cea mai mică stare de amețeală, chiar și cea mai firavă și banală...
Steve Davidson – Amazing Stories
Steve Davidson este directorul și editorul celei mai vechi reviste de science-fiction din lume, Amazing Stories, existentă pe piață din 1926. După optzeci de ani, în 2006, revista și-a încetat apariția, provocând o adevărată depresie în rândul fanilor, scriitori și...
Darie Magheru – un autor care ar merita mai multă atenție
În cuvântul introductiv la „cărămida cu mâner” (Editura Arania, Braşov, 2006), Mona Mamulea face deja observaţia că acest „antineoroman” al lui Darie Magheru este cu totul neconvenţional în contextul mai larg al literaturii române a veacului trecut, dar şi în...
Despre Indiferenţă (şi) la Houllebecq
Cine eram eu să cred că aş fi putut să schimb ceva în dinamica lumii? Să citim Serotonină expuşi pe o plajă din Lefkada sau cu creionul în mână, între pereţii unui mic birou tăcut? Se poate şi aşa, şi aşa. Căci acesta este registrul pe care Houellebecq ni l-a oferit...
Democrație
Se zvonea deja de ceva vreme că undeva, foarte departe de planeta noastră, se află o alta, aproape identică. Savanții de aici n-au reușit vreodată să comunice cu ceilalți, dar eu însumi, în mod straniu, am dobândit ceea ce pare să fie jurnalul unui locuitor al acelei...
Gândirea binară
Acesta este un eseu despre gândirea binară, dar este în principal despre tine, cel care ai opinii și le împărtășești în mediul virtual. Asumat sau, adesea, nu foarte asumat. Dar nu vor exista reproșuri. Doar, sper, o deschidere către o treaptă superioară de calibrare...
Ádám Bodor – spațiul carceral și relația cu Puterea
La o cercetare mai atentă a istoriei literaturii est-europene, a doua jumătate a secolului trecut a consemnat activitatea câtorva scriitori excepționali, preocupați să demaște – majoritatea publicați în exil – „utopia” orwelliană (o sintagmă lesne de înțeles) în care...
Mihai Eminescu, precursor al lui Einstein
La 27 octombrie 1886, la Bucureşti, în revista „România Liberă“, era publicată „La steaua“, o nouă creaţie a celui mai mare poet român, Mihai Eminescu: „La steaua care-a răsărit E-o cale-atât de lungă, Că mii de ani i-au trebuit Luminii să ne-ajungă. Poate de mult...
Împreună cu Mario Vargas Llosa
Sunt o norocoasă: Mario Vargas Llosa mă consideră prietena lui. L-am întâlnit prima oară la București, în 1995, la lansarea volumului de memorii Peștele în apă: o nebunie a fost atunci, țin minte o mare de oameni, lipsa aerului, dar mai ales a timpului atât de necesar...
Incursiune în fantastic împreună cu Sandu Florea
În 1982 Sandu Florea avea 36 de ani şi era la zenitul activităţii sale artistice. În mai puţin de 10 ani ajunsese printre cei mai publicaţi autori din România, cu numeroase benzi desenate apărute în revistele Cutezătorii, Luminiţa şi Arici Pogonici, precum şi în...
Terminus
Trenul aleargă de-a lungul brațului meu, pe care trebuie să-l țin orizontal și nemișcat. Ori trenul este mic, ori sunt eu uriaș. Trenul este încet și face drumul să vibreze, ceea ce-mi produce mâncărimi în adâncime în substratul dermic. Mă gândesc ce ar însemna să mă...
Vera
Dragostea poate învinge Moartea, a spus Solomon şi, într-adevăr, puterea ei este fără margini. Chiar aşa s-a întâmplat în Parisul altui secol, într-o toamnă târzie. După ce străbătuseră Bois de Boulogne, trăsurile se întorceau, cu felinarele aprinse, spre sumbrul...
O strașnică baladă rusească
„Ce lume frumoasă am distrus!” răsună un citat din trilogia Metro a lui Dimitri Gluhovski. Și-ntr-adevăr, e vorba despre o lume în care raiul, iadul și purgatoriul au fost distruse odată cu Pământul – o lume în care ispășirea păcatelor este doar o amintire și-n care...
Limb
În niciuna dintre vizitele mele în Jaloste nu am întâlnit un alt străin. Era, din câte îmi puteam da seama, un loc de care nimeni nu auzise și în care nimeni nu căuta să ajungă și, prin urmare, un adevărat refugiu. Aproape de granița cu Serbia – știu asta întrucât de...