uneori și tălpile orbesc
uneori și tălpile orbesc
când am început să văd mai bine cu tălpile decât cu ochii
am luat obiceiul să port pantofi fără tocuri
și să-mi iau bărbați mici care priveau în jos
acolo de la nivelul solului pretențiile erau mai scunde
când ploua se făcea noroi
cămășile bărbaților se murdăreau dincolo de judecată
mâinile lor intrau la apă și se zgârceau
ca niște gheare de pasăre
fără văzduh ci doar miriște
și aceea arsă pe jumătate de boală
unde să mai agăți un lucru spălat ca să intre aerul prin porii lui
dacă era mereu nevoie să stai cu ochii strânși și atenți la cum crește iarba
cum pierd oamenii obiecte mici dar prețioase din buzunarele lor găunoase
suspendate puțin mai sus decât li se cuvenea
și decât punctual tău de vedere orb
așa că pantofii mei fără toc au început să se asorteze cu acele cămăși de miner
de purtat în ocnele minții
la grelele cazne ale neînțelegerii
de văzut nu vedeam nici eu mai bine
dar nici pantofi care să scurme pământul
și nici bărbați mai josnici de atât nu mi-aș fi luat
cu timpul orbecăind și eu și sărăcia și nesiguranța
l-am găsit pe singur
l-am luat acasă
i-am pus unica lui cămașă în băț
am declarat o republic într-o răpciugoasă verandă
de unde nu e nimic de văzut
dar nici nu se mai merită să te descalți
pentru a vedea mai bine decât oricine cum trece nefericirea prin lume
în haine bune în oameni nebuni la sfârșitul timpului
și a ideii de renunțare
câte dioptrii îți trebuie ca să vezi ratarea de înainte de a începe
să rupi gura pânzei cu un strigăt
și să aștepți al cui cap va încăpea în soarta urzită de viermii care odată erau de mătase
cai verzi și cioburi
gelozia a spart paharele
piatra ungerii e plină mereu de seu
îl păstram pentru vremuri întunecoase
să avem ceva din care să improvizăm o feștilă
mai știi când ai aprins
o lumânare
ca să nu uităm
că ne-a fost bine
apoi a venit devotamentul și a
curățat totul
cu un mop înmuiat în lapte
biscuiții de la aniversare s-au uscat ca niște sfinți sfrijiți
cine spune că iubirea nu-ți sparge dinții
și uneori ferestrele către mare
este ori stomatolog ori geamgiu
azi vom sărbători
pacea inimii
și ne vom asculta pe rând liniștea
dintr-o scrisoare cu doi sori
și adio scris pe patru pereți verzi
(cine vede cai
să nu-irupă
pasc și trec)
nu iubim potcoavele
singurătatea și libertatea sângerează când pășesc
dar nu ne cer nimic
vegetal
nu știu ce voi face mai departe
continui să mă trezesc devreme
și să mă culc târziu
între aceste două acțiuni
am libertatea pe care nu mi-am luat-o în serios niciodată
e libertatea verdelui de a fi verde
și a ploii să cadă când vine vremea
dar la fel de inconștient
apoi în totală lipsă de control
verdele trece în vârstele altor culori
care bucură oamenii
și ochii lor curioși
însă pomii poate au dureri
nu știm cum e la vegetale
abia dacă știm cum e la om
hai liberare
nu e târziu pentru libertate
dacă ai două mâini
și ceva din care poți improviza un catarg
scrie un poem de furtună
imaginează-ți că toate acele furnici
au pierdut ce au avut
un mușuroi
o cetate de monștri harnici
à propos ai avut vreodată puterea să privești chipul unei furnici la microscop?
admite că dacă ai fi privit cu un instrument optic necunoscut
ai putea avea și tu un chip de soldat care robotește inutil
într-un mușuroi mai mare și mai dezorganizat
acum ia bobul acesta de nimic
rostogolește-l până la un loc orice loc
e mai bun decât niciun loc
înfige într-un par un steag din cămașa ta plină de sudoare
și învârte vântul după cum vrei
hai liberare
căderea sângelui
aici nimănui nu-i mai este dor
stâlpii de piatră au înflorit nemișcare
păsările blânde au o boltă a lor
unde nu bate uliul cu privirea lui iute tăioasă
și cu două rânduri de muchii ascuțite
în pridvorul vecerniei
se roagă o muceniță care oftează
înnădind funia lumii cu funia cerului
toate boabele sângerate cad cu mult mai jos
ca doar duhul încredințării să afle ce era spus
Luminița Potîrniche
născută 22.06.1962, Galați
debut publicistic, februarie 1980
membră a Uniunii Scriitorilor, Filiala Iași
Premii mai importante:
- Premiul Uniunii Scriitorilor pentru poezie, Dragosloveni, 1982
- Premiul Convorbiri literare, Festivalul Labiș, 1984
- Premiul 3 la Festivalul de creație Tudor Arghezi,Tg.Jiu,1983
- Premiul Revistei Dunărea de Jos, 2018, pentru volumul Războiul de marți, editura Vinea
- Premiul Centrului Cultural Dunărea de Jos, Galați, 2022, pentru volumul Piața de păsări, editura Detectiv Literar
Cărți publicate:
- Dumitru Chicuș 30, Vinea, 2015, poezie
- Bu-hu-hu din noaptea iubirilor moarte, Vinea, 2016, poezie
- O poveste visată din două unghiuri diferite, Eikon, 2016, poezie
- Despre zboruri căzând, Grinta, 2017, poezie
- Războiul de marți, Vinea, 2018, poezie
- Dumitru Chicuș 30, ediția a doua, Vinea, 2019, poezie
- Bu-hu-hu din noaptea iubirilor moarte, ediția a doua, Vinea, 2019, poezie
- Tanti Clara, madam Sand și alte câteva femei, Detectiv Literar, 2020, proză
- Piața de păsări, Detectiv Literar, 2021, proză
- Pasărea care a căzut pe masă, Sfântul Ierarh Nicolae, 2022, poezie
- Nu lăsa ziua nescrisă, InfoRapArt, 2022, proză
- Apa nu avea nicio ușă, Tracus Arte, 2023, poezie
