Foliul cartezian

Motto: „La începutul zilei lui Brahmä toate entitățile vii devin manifestate din starea de nemanifestare, iar apoi la căderea nopții ele se contopesc din nou în nemanifestare.” (Bhagavad – Gita, Atingerea Supremului, textul 18).

E bine să medităm într-o egalitate a minții:

Realitate fără Conștiință nu-i… vasăzică, fără o Persoană cu spirit, co-participantă.

Viața este veșnică, nu are naștere, nu are moarte…

Iluzia morții se regăsește în iluzia că viața are naștere… iar ambele trec sub umbrela uitării acelei conexiuni a omului cu Spiritul absolut. Cauza ține de aceea că îndărătnica și proeminenta minte îi acoperă deșteptăciunea, iar caii simțurilor s-au urcat tiptil la cârma caleștii sufletului… Rezolvarea, spre eliberare, presupune detașarea de părerile drumurilor și realizarea de sine pe Calea Cunoașterii adevărate, transcendente, respectând mathesisul divin și primind conștiența vieții veșnice prin Ecuația Asemănării… Astfel omul depășește spaimele, imperfecțiunile identificărilor empirice, pierderea de timp și ajunge să intuiască ideea că face parte, într-o desăvârșită inseparabilitate, din Prezența divină.

Viața este veșnică, nu are naștere, nu are moarte, vasăzică…

Vom obseva prin coordonatele matematice carteziene că ea este determinată de „Un Punct” unic hotărât sub imperiul a două numere așezate perpendicular: abscisa și ordonata!

Așadar, „Punctul Zero”, distribuit la intersecția abscisei cu ordonata, prin care survine Viața nu circumscrie nicio formă, nu-i înzestrat cu vreo limită.

Plecând de la acest „popas” al singularității și de la minunatul adagiu referitor la definirea lui Dumnezeu, care a făcut deliciul intelectual al medievalității, scrutat de Nicolas Cusanus prin expresia: „Dumnezeu este o sferă infinită al cărei centru e pretutindeni, iar circumferința nicăieri”, vom transla și vom afirma că:

în fiecare moment Spiritul absolut generează, prin extensiune, Viața sub frumoasa, perfecta geometrie a unui „Foliu”, unui „Inel” (ce amintește conturul unei frunze de salcâm)… Și că aceasta, Viața, descrie ființa ce însumează intuitiv unitatea divină, Energia latentă, prin Vibrație și Frecvență.

Astfel, theometric, „ființarea inelară”, a multiplei simetrii, vine continuu dintr-o simetrie a Prezentului infinit și pleacă într-o simetrie a Prezentului infinit…

 „Energia simetrică” se transformă permanent într-un amestec de Vibrație și Frecvență (entropice, acestea, adică a unei multitudini simetrice), însă echilibrul păstrându-se…

… Apoi prezenta asociere pluri-simetrică revine la Singularitatea (simetrică), iar lucrul aceasta se cuatifică într-un model matematic, de exprimare simbolică, în care numerele corespund unor trăsături esențiale ale Genezei, ale veșnicei vieți, ce, în corectitudinea lor, desemnează miezul „celor ce sunt cum sunt și a celor ce nu sunt cum nu sunt”, adică ființa lor din profunda geometrie analitică.

Îndeobște legea (Ecuația) desemnează conservarea cantității (aici de Energie!), precum și a asemănărilor, într-o estetică universală a mathesisului.

În fond, vorbim despre o îmbinare între Acțiune și Oscilație, a spiralei duale…

Transformarea punctelor spiralei hiperbolice într-o alta egală, dar în alt sens, face ca ansamblul Creației să nu se schimbe. Se desfășoară, dacă vreți, o mișcare în singularitatea Nemișcării…        

De-a lungul funcției „Foliului” cartezian ecuația Energiei (Singulara simetrie) se păstrează, chiar dacă în „Buclă”, „Verigă”, a căpătat ipostaza interferenței Vibrație-Frecvență (variate simetrii).

Este o referire la conservarea Energiei totale (10¹¹⁶ Joule), deși aceasta poate lua diferite forme…

Energia nu-i creată, nu-i distrusă, ci doar schimbată dintr-o formă în alta, ca urmare a Simetriei în raport cu inversul timpului. Se menține o asemănare la deplasare (a spiralelor)…

Spirala hiperbolică (zisă, reciprocă!), a Înțelepciunii Inimii, învârtindu-se în jurul polului său întro spirală de lungime infinită (vezi asimptotele din Desen!), trimite la „Bucla” lui Descartes, aceea care ne revelează că: „Viața este veșnică”, asemeni Genezei…

Conștiința Vieții, în didactica „Foliul-ui” cartezian, va fi a Prezentității, mereu, echilibrând cele două asimptote ale „factorului Acțiunii-Vieții” ale trecutului infinit cu ale viitorului infinit…

Din nou la Bhagavad-Gita, acum la 17:23, spre a ne minuna de Sunetul etern (639 Hz):

„Om Tat Sat”… Trei mantre ale Realității nemanifestate, absolute… E₀ = 10¹¹⁶ Joule… care ne translează ideea că dincolo de trup, de trăirea pământească, e Veșnicia (Sat!)…

Iar stabilitatea Creației ține de un Număr: 137,036 = 1/α_c … pe când α_c este constanta structurii fine (Sommerfeld), etalon pentru măsurarea interacțiunilor electromagnetice, arătând puterea legăturii dintre electroni și fotoni, altfel spus, ADN-ul Atomului… Cheia Universului!…

De aici, Fundamentala Ecuație:

E₀ (A) →    a_v x f_g   →  E_∞ (Ω)  … unde

E₀ (A) reprezintă Energia latentă Alpha (10¹¹⁶ Joule),

→   translarea din Energia (Alpha), E₀ (A), în „Vibrație înmulțită cu Frecvență”,

a_v   factorul Vibrației din funcția „Foliul lui Descartes”,

 f_g   factorul Frecvenței din funcția „Foliul lui Descartes”,

→  translarea din „Vibrația înmulțită cu Frecvența” în Energie (Omega), E_∞(Ω), (10¹¹⁶ Joule),

E_∞ (Ω) reprezintă Energie latentă Omega, (tot 10¹¹⁶ Joule). 

 Din geometria analitică a „Foliul lui Descartes” cunoaștem că factorul Vibrației:

a_v = (x³ + y³)/ 3xy … Mișcarea, Acțiunea, Vibrația!…

Unde: x = 4,03050865276  distanța pe abscisă de la Punctul Polar la „M”, linia (OM),

y = 4,03050865276  distanța pe ordonată de la Punctul Polar la „N”, linia (ON),

iar linia (OZ), diagonala pătratului ce include „Foliul Vieții” este 5,7… măsura kaliogenezei…      x și y fiind catetele pătratului…

Introducând în formulă datele, vom afla că:

a_v = (x³ + y³)/ 3xy = 2,68700576851…

Mai departe:

f_g  =  1/a_v   = 1/2,68700576851 = 0,37216146378.                 Oscilația, Frecvența!…

Ce semnificații au:  a_v și f_g 

• Înmulțite, în diviziune, dau unitatea!
• a_v = (h x Φ)/(4 x (m_pr/m_n)^αc/4).                      
• f_g = 639/(α_gd x (m_pr/m_n)^1,4).

Prin urmare: E₀ (A) →    a_v x f_g   →  E_∞ (Ω)  = 10¹¹⁶ Joule.

a_v x f_g = (h x Φ)/(4 x (m_pr/m_n)^αc/4)  x  639/(α_gd x (m_pr/m_n)^1,4), reunite:

a_v x f_g  = (639 x h x Φ)/( 4 α_gd x (m_pr/m_n)^2Φ) x 10¹⁰⁹  = E₀ (A) =  E_∞ (Ω)  = 10¹¹⁶ Joule.                   

Explicații:

a_v factorul Vibrației din funcția „Foliul lui Descartes”…  Mișcarea, Acțiunea, Vibrația!…

h constanta Acțiunii, a lui Max Planck (6,626069 x 10^-34 Js),

Φ sectio aurea (1,6180339),

(m_pr/m_n)^αc/4   raportul dintre masa protonului și masa neutronului, de rigoarea căruia vorbim de existență conștientă și nu despre „Nimic”, raport, de data aceasta, la puterea

 ^αc/4   conținând constanta structurii fine (Sommerfeld), etalon pentru măsurarea interacțiunilor electromagnetice, arătând puterea legăturii dintre electroni și fotoni, altfel spus, ADN-ul Atomului… Cheia Universului!      α_c = θ⁰_rad/π … deci, legătura cu Spirala logaritmică a Genezei.          

f_g  factorul Frecvenței din funcția „Foliul lui Descartes”… Oscilația, Frecvența!…

639 , în Hertz, este Frecvența Iubirii, Numărul Frecvenței Iubirii prin care se generează Facerea… „La Început a fost Cuvântul”…

α_gd constanta gravitodinamică, specifică celui de-al Cincilea Câmp fundamental, al interacțiunilor axionice ale ,,energiei întunecate”, Dirijorul Spiralei Mirabilis (a Genezei!),

(m_pr/m_n)^1,4 raportul dintre masa protonului și masa neutronului, de rigoarea căruia vorbim de existență conștientă și nu despre „Nimic”, raport, de data aceasta, la puterea

^1,4  când 1,4 = (Φ x e)/π.

   În consecință, Legea (Ecuația) rămâne la translarea din Energie latentă în asocierea transformatelor sale în viața ce curge cum râul heraclitian…

E₀ (A) →    a_v x f_g   →  E_∞ (Ω)  = 10¹¹⁶ Joule.

Unde:  (a_v x f_g)  = (639 x h x Φ)/( 4 α_gd x (m_pr/m_n)^2Φ) x 10¹⁰⁹  Joule.

   Iar această curgere, pentru a primi statut de Ființă, necesită o Persoană cu spirit, co-participantă, o Conștiență, persoană de veghe la nesfârșita desfășurare, devenire… Această Conștiență este, ați înțeles, „Homo Questionis”, Omul care presimte „Întrebarea întrebărilor”, aceea a Sphinxului… Prin urmare să deslușim corelația:

„Timpul mort și-ntinde trupul și devine veșnicie,

Căci nimic nu se întâmplă în întinderea pustie,

Și în noaptea neființii totul cade, totul tace,

Căci în sine împăcată reîncep-eterna pace…”

(Eminescu, „Scrisoarea I-a”)

Așadar, timpul nu există, s-a diluat în veșnicia spațiului, cum nu putem discuta despre naștere sau despre moarte… Moartea nu poate fi decât în inseparabilitate cu distinsa Persoană cu spirit          co-participantă, cu acea Conștiență.

Conștiința Omului, ca o realitate ultimă, prin punerea „Întrebării întrebărilor”, aceea a Sphinxului, primește binecuvântarea Ființei și dăruie continuu Ființă, deci nu poate fi corelată nicicum cu moartea.

Realitate fără Conștiință nu-i… vasăzică, fără o Persoană cu spirit, co-participantă…

Conștiința Vieții, în didactica „Foliul-ui” cartezian, va fi a Prezentității, mereu, echilibrând cele două asimptote ale „factorului Acțiunii-Vieții” ale trecutului infinit cu ale viitorului infinit…

Expansiunile nelimitate ale Creației ce respectă aceeași Matrice țin de un singur loc, Punctul, Vidul divin,  acolo unde  „Energia simetrică” se transformă permanent într-un amestec de Vibrație și Frecvență (entropice, acestea, adică a unei multitudini simetrice), Echilibrul păstrându-se…