Fragil

Simona Goșu

Simona Goșu (n.1976) este traducătoare și prozatoare. A absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, secția engleză-română, în cadrul Universității din București și a făcut un masterat de lingvistică aplicată și predarea limbii engleze. A urmat cursul de creative writing susținut de Florin Iaru și Marius Chivu și a fost selectată în programul de mentorat „Prima Carte” organizat de Fundația Friends for Friends. A publicat proză scurtă în revistele Iocan, Familia, Steaua, pe revistadepovestiri.ro și în Antologia Kiwi. Fragil este cartea sa de debut.

În 2020 a debutat cu volumul de povestiri Fragil (editura Polirom), nominalizat la Premiile revistei Observator cultural, Premiile Uniunii Scriitorilor din România și la Premiul Național de proză Ziarul de Iași, ediția 2021.

Fragil a câștigat Premiul liceenilor pentru cea mai îndrăgită carte, FILI 2021 și Premiul Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei, categoria Debut-Proză, ediția 2021. Recent, volumul Fragil a câștigat premiul Observator Cultural la secțiunea debut.

Revista UtopIQa

Fragil este un volum de povestiri despre copii și adulți, relațiile dintre aceștia, despre vulnerabilitățile, anxietățile copilăriei și vârstei adulte deopotrivă. Sunt douăzeci de narațiuni, plasate în perioada recentă, actuală, în care personajele (copii, în cele mai multe cazuri) ajung în situații dramatice sau asistă la scene teribile. Textele surprind felul în care copiii descoperă și înțeleg un șoc familial, boala, sexualitatea sau moartea, absența fizică sau emoțională a părinților aflați în dificultate. Apar situații în care divorțurile, joburile stresante, aventurile amoroase, bolile, munca în străinătate le răpesc copiilor părinții. Lăsați singuri, în grija bunicilor, bonelor sau a unor străini, aceștia trăiesc senzația abandonului. Aș zice că personajele (copii, adulți) din carte sunt oameni care vor să se simtă bine în pielea lor, care ascund un secret, se confruntă cu o dilemă, cu teama de a fi diferit, vulnerabil, de a nu fi iubit și a nu iubi, cu neîncrederea în ceilalți și nesiguranța de sine sau au relații fragile.

Este o povestire de tip comportamental, fără sugestii sau comentarii, naratorul observă și descrie întâmplările, personajele, cadrul, gesturile, expresiile, tonurile vocilor, mirosuri, precum o cameră de filmat. Intenția mea a fost să redau evenimentele prin ochii copilului, am încercat să las faptele să se deruleze, mi-am dorit mai degrabă să arăt decât să explic ce se întâmplă și m-am străduit să nu țin partea niciunui personaj (copil sau adult). Am povestit fără să cenzurez imagini și fără să adaug justificări pentru acțiunile personajelor, fără judecăți sau concluzii morale. Ca urmare a absenței comentariului naratorial, aș zice că în Fragil, crizele trebuie deduse (naratorul nu este explicit, lipsesc gândurile personajelor). Cred că, la lectură, rezultatul distanței narative este sentimentul unei atmosfere încordate, tensionate, în care, de multe ori, copilăria, binele, puritatea și inocența sunt amenințate.

Simona Goșu