Sapiens – o istorie grafică

povestea unui succes editorial şi în benzi desenate

Doctor în istorie al Universităţii Oxford, la începutul anilor 2000 Yuval Noah Harari este profesor de istorie (conferenţiar) la Universitatea din Ierusalim.

La un moment dat, la cererea studenţilor, conducerea universităţii îi încredinţează misiunea să scrie şi să predea – online – un curs general de istorie a umanităţii.

Abordând cei 100.000 de ani de existenţă ai omenirii dintr-o perspectivă complet nouă, nemaiîntâlnită, cursul lui Harari se bucură de mult succes în rândul studenţilor săi, fapt care îl face să îl publice sub formă de carte, în 2011, Sapiens – Scurtă istorie a omenirii.

Primul tiraj – 5.000 de exemplare, se epuizează destul de repede şi atrage atenţia unei agenţii literare israeliene, care îşi propune să traducă şi să difuzeze cartea în străinătate.

În mai puţin de 5 ani, cartea va deveni fenomenul literar major al lumii contemporane! 500.000 de exemplare vândute doar în Israel, traduceri în aproape 40 de limbi şi vânzări globale de 10 milioane de exemplare !

În anii următori, Harari va mai publica alte două volume de succes, Homo Deus – Scurtă istorie a viitorului şi 21 de lecţii pentru secolul XXI,  ceea ce-l va face cel mai bine vândut autor al secolului XXI, cu peste 25 milioane de cărţi vândute.

Cele trei cărţi vor fi traduse în româneşte şi publicate la noi de editura Polirom, în 2017 şi 2018.

*

Editura pariziană Albin Michel, cea care a tradus în franceză prima carte a lui Harari, dar şi posesoarea unui important catalog de benzi desenate, a avut iniţiativa adaptării acestei cărţi şi sub formă grafică, aşa încât a cerut scenaristului David Vandermeulen și desenatorului Daniel Casanave să conceapă o versiune în imagini a cărții lui Harari.

Trebuie spus că cei doi autori nu sunt niște noi veniți în domeniu. Amândoi – împreună sau separat – au semnat mai multe albume de benzi desenate, din care unele sunt adaptări ale unor opere literare.

Evident, versiunea BD nu este o transpunere „mot à mot” în imagini a cărții lui Harari, ci o adevărată adaptare. Autorii au decis să-l facă personaj pe însuși Harari, iar acesta să dialogheze cu diverși interlocutori, expunând astfel ideile cărții sale într-o formă dinamică și atractivă.

Astfel, în primele pagini ale romanului grafic (capitolul Rebelii savanei) la ușa autorului israelian apare nepoțica sa Zoe, o fetiță foarte curioasă și care pune multe întrebări. Împreună merg să asiste la prelegerea profesoarei universitare Saraswati, o „biologă specializată în clasificare” pentru a afla despre clasificarea speciilor de pe Terra.

Apoi cei doi călătoresc la Londra (capitolul Maeștrii ficțiunii) pentru a-l întâlni pe profesorul Robin Dunbar, „expert în comunicarea umană”. În firul narativ apare, evident, și un supererou, Doctor Fiction, care și el are multe de povestit lui Yuval Harari și nepoatei Zoe și – implicit – cititorilor romanului grafic.

În următorul capitol (Sex, minciuni și picturi rupestre) cele două personaje principale călătoresc la Rio de Janeiro unde, alături de profesoara Saraswati și alți savanți, au fost invitați să participe la o masă rotundă despre… viața strămoșilor noștri Homo Sapiens.

În fine, în ultimul capitol, Criminali în serie intercontinentali, Yuval Harari și profesoara Saraswati sunt solicitați de detectivul Lopez, de la NYPD (poliția din New-York) s-o ajute la rezolvarea unui caz foarte dificil, cu Bill și Cindy Sapiens acuzați de faptul că, în goana lor spre vârful lanțului trofic, au nimicit o bună parte din speciile animale de pe Terra…

Într-o manieră ludică și amuzantă Yuval Noah Harari a reușit să transmită cititorului o masă uriașă de informații, dar și să sintetizeze niște concluzii foarte interesante, multe inedite. Cei doi autori de benzi desenate adaugă o a treia dimensiune lucrării, cea a imaginii, indispensabilă unui cititor de vârstă fragedă, care încă nu are bagajul de cunoștințe necesar pentru a înțelege altfel lucrarea.

În plus, ca în cele mai valoroase benzi desenate (Asterix, de exemplu)  Vandermeulen și Casanave nu ezită să creeze un plan secund al narațiunii, doar pentru cunoscători. Astfel, romanul grafic este burdușit cu numeroase apropouri și referințe la tablouri celebre (Crearea lui Adam, de Michelangelo) la imagini iconice din marile filme (Timpuri noi, cu Charlie Chaplin, Planeta Maimuțelor) sau la cântecele unor trupe celebre.

Pagina mea preferată este cea cu nr. 170, în care Harari se plimbă în natură cu doctorul Klug, preot și arheolog. În jurul lor vedem un grup de patru gândăcei care cântă Lucy in he sky with diamonds, doi vulturi care zboară și cântă Hotel California, niște pietre ce se rostogolesc cântând Wild, wild horses, ba chiar și vântul fredonează Ba de ya, say do you remember…

De asemenea, ca într-o adevărată lucrare post-modernistă, la pagina 153 apare nu doar Yuval Harari ținând în mână chiar romanul grafic pe care tocmai îl citim, ci și cei doi autori BD, redactorii lucrării, ba chiar și tăietorul de lemne, tipograful, șoferul care transportă pachetele cu BD etc, într-o scurtă narațiune grafică despre cum se concepe / realizează / tipărește / difuzează o carte de benzi desenate…

Nașterea omenirii este primul din cele 4 volume ale seriei Sapiens – o istorie grafică.

Apărut în toamna anului 2020, nu doar conținutul ci și editarea sa a constituit o premieră la scară mondială, fiind tradus în nu mai puțin de 30 de limbi și difuzat – în decurs de doar câteva luni – în 60 de țări de pe cele cinci continente!

Inclusiv în România, fiind publicat de editura Polirom, în traducerea Luciei Popovici. Cu cele 250 de pagini ale sale, având formatul și dimensiunile unui adevărat album de artă, romanul grafic este o lectură indispensabilă oricui dorește să cunoască fundamentele istorice ale lumii în care trăim.