Selectează o Pagină

de Petru Solonaru

Adevărul sălășuiește în lăuntrul nostru, însă, fiind scris într-o limbă a vibrației galactice, pentru a-l descifra este necesară Întoarcerea la Sine. Trezirea… Aletheizarea… Acolo, drept hieratice chei, Simbolurile Theometriei sunt ghizii de inițiere în dumerirea legăturii dintre omul profan și omul spiritual ce are a transla de la guvernarea Luminii către conștiința universală a Gravitației, de la lumea de aici a Splendorii la lumea „de dincolo” a tăcutei Înțelepciuni. Ciceronii rânduiți ne vor îndruma dincolo de perdeaua trădărilor privirii către Templul Vidului Dintâi, spre vederea Vortexului stăpânitor de timp și spațiu ce, în simultaneitate, a ridicat Seara, a ridicat Dimineața dăruindu-ne Ziua Soarelui de după soare… La intrarea în Naosul purificator ne va fi dezvăluită o Diadă amintind de mistica Ogdoadă: Două statuete din vremea când pe Cerul Hiperboreean tutela Thuban, adică de peste 6.000 de ani, stea aflată față de noi, în ani lumină, la o „diviziune” a vitezei luminii în vid, adică la aproximativ 299,792456 ani lumină, așadar la 283,6 x 10¹³ kilometri… Thuban, alpha-Dragonis, a fost Stea Polară de Nord începând cu 5.574 î.e.n. și va reveni în acest „cin circumpolar” pe la anul 10.000 e.n., deci peste 7.980 ani pământești, apoi pe la anul 20.300 e.n. Așadar e vorba de acele figuri alegorice din lut ars descoperite în 1956 la Cernavoda pe Dealul Sofia ce au fost eronat botezate „Gânditorul de la Hamangia” și „Femeie șezând”… Căci ele au altă semnificație, după cum urmează…

Statueta Bărbatului–Zeu, pe care o numesc „Șamanul pelasg” de la Cernavoda,  nu poate fi circumscrisă unei situații de împovărare a minții, de visare în adormire a unui „cugetător” din Peștera lui Platon!… Alfabetul său theometric pledează pentru ideea că reprezintă arhetipul Șamanului pelasg, aflat în transă mistică (enstaza-samadhi!… o întoarcere/intrare a Ființei în sine, în osialitate), când dualitatea obiect-subiect este suprimată, iar ținta supremă îi este eliberarea (moksha), mântuirea, revenirea la Punct, împăcarea cu pulsul Terrei, cu Ființa Pământului (în explicații vom întâlni rezonanța electromagnetică globală, Constanta lui Schumann, 7,83 hz)… Ea, subliniez, nu este o retorică a „Gânditorului”, deoarece constituie o „Mudra” (un Sigiliu al Bucuriei, despre care vorbea ades Brâncuși, referitor la scopul Operei sale, însă rămânând mereu neînțeles), fiind cu osebire o cuminecare/împărtășire între Creatura Trezirii, aceea ce și-a calmat dubitațiile cogitative (e de relevat postura intrării lui Isus în Ierusalim călărind măgarul-mintea, cum și aceea a lui Lao Tze stăpânind taurul-gând), și Creatorul care Tace. Așadar, Oglinda Statuetei nu se identifică cu mintea, fiind o stare/poziție a Vindecătorului autentic ce accede la Frecvențele cerebrale ale Copilăriei Dintâi numite frecvențe „Delta” (0,1-4 hz) ce poartă denotația somnului foarte profund fără de vise, „când mintea ascultă Sufletul”, Muzica Tăcerii… iluminarea metanoică, nașterea din nou în „ne-naștere”, călătoria astrală către o extracorporală scrutare, refacerea structurii ADN-ului, aducerea aminte aievea… Într-o relaxare psihosomatică desăvârșită, aproape „nonfizică”, undele creierului (impulsuri electrice) încetinesc (sunt la opoziție cu frecvența Kaliogenezei), facilitând posibilitatea comunicării Sufletului cu Divinitatea sub o cadență a fetusului (chiar poziția corpului Șamanului de față este, se vede, a fătului post-embrionar!…). Undele „Delta” sunt și acelea din preajma morții, fiind ele sub magia lui „M” din mantra AUM, a lui Shiva, ca atare, Mahadeva, cel ce veghează de pe Muntele Kailash la distrugerea Creației. E de știut că omul „aude” frecvențele de la 20hz la 20.000hz, însă, „ascultă” cu adevărat doar „în” 0,01-5,7 hz (Kaliogeneza), meditând și stăpânindu-și Neliniștea până către pragul de 11,4 hz (vezi mesajul Înălțimii „Șamanului” văzut într-o armonie/proporție a numerelor susținută de osialitatea Creației!)… Până aici călătorim pe Minte… peste 11,4 hz mintea călătorește deasupra noastră… Trebuie să ne menționăm că strămoșii pelasgi, cu mult mai înțelepți, așezau defuncții lor în mormânt sub această atitudine corporală a împăcării omului cu veșnicia lui Ananke, țintind centrul Pământului către Sirius, Soarele de dincolo de soare și având în vedere „adânca ascultare”… Asemeni Lotusului, ce dumirește ce-i apa, plutind astfel în ea fără a se uda, și Omul cunoaște ce-i moartea atunci când în fiece clipă a vieții se afundă fericit într’însa, însă mereu și mereu detașându-se de imixtiunea cu aceasta… Vorbesc de Omul ce, aici și acum, e Șamanul pelasg!…

Pentru început să notăm datele geometriei mundane: Statueta Bărbatului–Zeu, a Șamanului pelasg are o înălțime de 113,772 milimetri; distanța, când opera este privită din față, de la creștet la nodul adamic este de 23,85 milimetri; linia verticală de la creștet ce intersectează pe aceea a medianei orizontale maxime a umerilor este de 41,9 milimetri (include și 23,85 mm) și amintește de diametrul lui Sirius/ Cetatea Noului Ierusalim prin formula 1/0,419 = 2,385; linia verticală ce vine de la mediana orizontală a umerilor până la a secta orizontala ce leagă așezarea coatelor pe genunchi are 21,09 milimetri stă în formula: ħ/2… unde „ħ” statornicește constanta cuantică restrânsă a lui Max Planck, adică „Strămurarea Țipeniei”; linia verticală ce coboară de la orizontala coatelor pe genunchi până ce atinge orizontala dintre extremitățile tălpilor are 50,0782 milimetri și stă în formula: π x Φ. Prin urmare, de la vortex la tălpi avem: 113,772 = 41,9 + 21,09 + 50,0782.

Totodată, dacă unim punctul de sus al frunții cu o linie ce trece prin extremitatea medianei umerilor până la orizontala extinsă a tălpilor vom avea înaintea ochilor o fațetă a unei virtuale piramide cu linia bazei de 180,0 milimetri (numărul dragonic al Omului!), liniile către vârf de câte 144,72 milimetri, pe când unghiul dintre linia temeliei și liniile de la capetele sale către vârf este de 51,84º (exact unghiul știut al Piramidei Khu, cea a spiritului Luminii, a Gravității divine), însemnând o diviziune din produsul : c x √3, unde „c” este viteza luminii în vid. Perimetrul pătratului format din cele patru (desenul anexă clarifică deosebirea dintre opt și patru „picioare”), linii ale temeliei este de 715,5mm = 178,87mm x 4, iar perimetrul/circumferința cercului ce circumscrie pătratul de mai sus este de 794,2mm.

Extrapolând datele de Jos și ținând seamă că nu măsurile și Măsura poartă „Migdala divină”, avem înțelesurile cele de Sus (din arcanele Theometriei)…

11,3772 = 2 x I … unde „11,3772”, în centimetri actuali, înfățișează Înălțimea „Șamanului pelasg, pe când „I” = 5,6886… x 10 la puterea a 34-a simbolizează Constanta Brâncuși (vezi „Spre simfonia brâncușiană” de Petru Solonaru, Ed. Sigma 2018, București!) a Kaliogenezei, frecvența intranucleară a atomilor Creației divine: adică 5,68864834 de zeci de milioane de miliarde de miliarde de miliarde de hertzi… se înțelege: într-o secundă, spre deplina bucurie a atomului de cesiu 133. Înălțimea în Degete Hermesiene este de 6,0678Dj, iar în Inch este de 4,472In ( Un Inch este ≈ radicalul din „6,48” ce înseamnă un fragment din grosimea Zidului Cetății Noului Ierusalim, similar, în proporție, cu grinda Porții Androginului a lui Brâncuși).

11,3772cm = (2π x α) : √3,  unde: „π” , transcendentalul, determină raportul dintre circumferința (Roata, desăvârșirea) cercului și diametrul (limita) acestuia; „α”  vizează numărul treptelor ADN-ului uman (3,1352832 md.), iar „√3” își are deslușirea înălțimii Vesicei Piscis („Echerul”!), figura theometrică împărtășită de cercurile Genezei. Și: 11,3772 ≈  2 x „α” x 7 x 25.920… „Dublul Helix” al Omului, Floarea Vieții și Precesia echinocțială a axei Terrei față de stelele „fixe”…

11,3772cm = Φ² : 23, unde „Φ²” tălmăcește puterea pătrată a Numărului pythagoreico-fibonaccian, totodată delimitează un fragment al lungimii orbitei Planetei misterioase Nibiru:  Φ² x 10¹² km,  pe când „23” trimite la numărul perechilor de cromozomi umani. Despre „Planeta X”, Nibiru: Domnia Sa va trece aproape de Pământ și pe la anul 10.000 e.n. când Thuban, alpha din Constelația Dragonului, va redeveni pentru o vreme Steaua Polară a Nordului.

11,3772cm = 14562 : 1280… unde „11,3772” cm este chiar înălțimea Statuetei, pe când „14562” precizează înălțimea medie a Uscatului Terrei în centimetri europenești și, totodată statura Piramidei Khu de la Memphis (nu Keops!), iar„128” este Doi la puterea a 7-a (septenarul Isis-iac). Înălțimea Piramidei cuprinde, așadar, 1280 de înălțimi ale „Șamanului pelasg”!

11,392cm ≈ 2 x 19 x c,  unde 11,392 ≈ înălțimea Statuetei de la Cernavoda, pe cînd „19” (Număr al Luminii!) stă sub misterul celor 19 cercuri complete, alături de 36 arcuri de cerc, ale Marelui Cerc ce îmbrățișează „Floarea Vieții” și totdeodată, drept „190”, reprezintă totalitatea Fețelor, Vârfurilor și Muchiilor aparținând celor Cinci Solide Perfecte, zise ale lui Platon. Totodată „19” vine din ecuația celestă: 19 ≈ 149,6 x √Φ… unde „149,6” este o diviziune a mediei distanței orbitale a pământului față de soare, iar „√Φ” (Flexiunea Universală!) este vectorul din Vestea „Vesicei Piscis” ce leagă formele/spațiile curbe (cercurile, ca atare) ale Hexagenezei cuantice, având funcție gravitațională. Suma valorilor unghiurilor celor Cinci Poliedre Desăvârșite este de 14.400 grade, adică 120²… Aici întâlnim rostul lui „144”… Iar „c” este viteza luminii în vid…

(11,3772)² =  80 Φ = 4 x I² = 129,44… unde acest „129,44” înfățișează un raport al Oului Sacru, între axa mare a sa și axa mică. este pătratul frecvenței Kaliogenezei sau 20 Φ (vezi Apele de Sus și Apele de Jos din Geneză). Deasemeni: 12944 ≈ 25920/2… Vezi eugenia la Platon!…

(11,377)³ = 1472… Acest număr reprezintă un fragment din Distanța cea mai mică de la Pământ la Soare, la Periheliu (periabsida!), ce se întâmplă anual pe la 3 ianuarie.

11,377 = π x Φ x √5… unde „π” desemnează proporția dintre perimetrul și diametrul cercurilor Genezei, „Φ” este Tăietura de Aur, a Frumuseții, iar „√5” conotează „Compasul” din Vesica Piscis prin care Cel Singur trasează cercurile Creației.

11,4 = 145,6 x 7,83 … unde „14562 ” precizează înălțimea medie a Uscatului Terrei în centimetri europenești și, totodată „văzduhul” Piramidei Khu de la Memphis (nu Keops!!!), pe când „7,83”hz desemnează Pulsul „tandru” al Pământului, drept constantă a lui Winfried Otto Schumann.

11,383 ≈ (I² x ħ)/c = (20 Φ x ħ)/c… unde „I²” este pătratul constantei Kaliogenezei (20 Φ), a frecvenței intranucleare a atomilor Creației divine: adică acea oscilație divină, pecete a Genezei, de 5,6886 de zeci de milioane de miliarde de miliarde de miliarde de hertzi… se înțelege: într-o secundă a atomului de cesiu 133, „ħ”/vibrația sacră reprezintă constanta restrânsă Max Planck, o proporție între „incrementul minim” și pulsație, Energia emisă de fotoni, ca Lumină Dintâi, iar „c” este viteza luminii în vid…

11,376cm = 79 x 144… unde „79” ne reamintește de Simbolul Aurului (numărul atomic, electronii săi), iar „144” este o „cusătură” a puterii pătrate a celor 12.000 de stadii ale lungimii, lățimii și înălțimii Cetății Noului Ierusalim, Sirius (vezi în adânc Geneza, Apocalipsa 21 și „Timaeus”).

11,366cm = 888 x 128… unde „888” singularizează dimensiunea Universului sugerată (x 10²¹ km) și ca infinitul triadic, iar„128” este Doi la puterea a 7-a (septenarul isis-iac), o pătrime, ca diviziune, din orbita sistemului solar în jurul Sistemului lui Sirius.

11,3587cm = 79 x 10³ : 695,5… când 695,5 mii kilometri constituie raza Soarelui, iar  „79” ne înlesnește aflarea Simbolului Aurului (numărul atomic, electronii săi…). Când privim cu atenție Statueta din lateral, acest „79º” este unghiul misterios format de orizontală/abscisă și linia ce pornește de la Glanda Conștienței-Pineala spre acel orificiu din creștet și se prelungește în scopul de a întâlni Steaua Thuban (alpha-Dragonis). Deasemeni, linia ce începe din același orificiu trepanat (cu rolul unei porți care, în preajma morții, reunește segmentarea lui Yin și Yang, înlesnind sufletului și spiritului să transceandă către alte Dimensiuni), tăind extremitatea dorsală a trupului ajunge până la orizontala tălpilor (mergând în continuare înspre steaua Alnilam din centura Orionului) va forma o muchie a piramidei ce înscrie în spațiul sacru Statueta… Despre care se va vorbi în continuare… Unghiul dintre linia spre Thuban din Dragon (cel din vremea creării atât a Statuetei pelasgiene cât și a Piramidei Khu!) și linia către Alnilam din Orion este de 129,44º (Numărul Oului lui Brahma!)… Vezi desenul…

11,3772cm = 6371,2 : 56… unde „6371,2” statornicește raza medie, în kilometri, a Pământului (diviziune a jumătății radicalului din Φ =1,61803398874989484820…), iar „56” este Raza Verde a Bariului cu conotații celeste (vezi Miezul Luminii!).

11,379 = 12 : ħ… unde „12” are semnificația celor 12 raze (6 diametre) ale Cercurilor Hexa-Genezei, iar „ħ” conotează constanta restrânsă Max Planck, o proporție între incrementul minim și pulsație. Metaforic rostit: Energia emisă de fotoni, ca Lumină Dintâi, prin cele Douăsprezece Raze ale Hexagenezei… Încă o dată: Cunoașterea aceasta o stăpânea Autorul „Șamanului pelasg” de peste 8.000 de ani pământești față de noi cei ai smereniei!…

8,9443cm = 11448,1 : 1280, unde „8,944cm” desemnează latura ogdoadică a piramidei virtuale în care stă Șamanul pelasg (una din cele opt!… așezate pe cele …patru margini), „11448,1” reprezintă, în centimetri, latura ogdoadică a Piramidei Khu, iar „128” este Doi la puterea a 7-a. Adică: pătrimea orbitei de 512 x 10¹² km pe care o parcurgem în 810.000 ani lumești în jurul sistemului stelei alpha-Canis Major (anume, în fiece an 632.066.600 km). Totodată „512” este un fragment al raportului între razele atomice ale Heliului și Hidrogenului: 128/25 ce-și are esoteria în „vălurile” Gravitației. Ea, „512” e și înălțimea, în centimetri, a Porții Androginului/zisă a Sărutului de la Arcinna (Târgu Jiul vechi).

8,9443cm = (888  x  0,067086) : 6,66… unde „888” reflectă dimensiunea Universului sugerată (x 10²¹ km) și ca infinitul treimic, pe când „0,067” reprezintă coeficientul de excentricitate orbitală a Pământului (raportul dintre distanțele afeliu/ periheliu, respectiv: 152,1 mil. km și 147,095 mil. km), iar „666” întruchipează rădăcina spirituală a lui „36”, Numărul reptilian al lui Adam.

Unghiul mâinilor este de 79º față de orizontalăreferire la Simbolul Aurului: 2.8.18.32.18.1… Aici relev faptul că liniile brațelor ce-s legate de mediana pieptului formează Triunghiul Yang la Bărbat (Șamanul!.. alpha-Arcturus!…), iar la Femeie (Spica, alpha-Virgo!) ele alcătuiesc Triunghiul Yin, adică „potcoava tăierii embrionului”. Aceasta arată că: „Precum în cer este și pe pământ”, evidențiind incantația cosmică a „Mioriței” prin: „Soarele și Luna/ mi-au ținut cununa”… anume, Coroana Boreală, aflată pe cer stânga/sus-răsărit față de „Bunul Păstor” (constelația Bootes!).

Radical din unghiul de la temelie spre creștet 51,84º (51º50´35´´) este 7,2… ca 72, Dublul Adam.

Când 51,84 x 10³ = 25.920 x 2… unde „25.920” este „anul cosmic”/precesia (Platon!), Metacosmesisul!…

14,472cm : 8,9443 = Φ… unde„8,944cm” desemnează latura ogdoadică a piramidei virtuale în care stă „Șamanul pelasg” (una din cele opt!.. calculată astfel: 8,9443 = 11,3772/√Φ ), iar „14,472cm” constituie liniile ce leagă extremitățile liniei temeliei cu fruntea. A se urmări desenele anexate!… De altfel, această „semi-latură” a bazei piramidei ce-l înscrie virtual pe Șaman este de 1280 de ori mai mică decât aceea de la baza Piramidei Khu, ce stabilește, în final, înălțimea artefactului. Iar „128”, știm deja, este Doi la puterea a 7-a (septenarul Isis-iac).

71,55 = 3 x 2,385… unde „71,55” este perimetrul pătratului virtual pe care este așezat „Șamanul pelasg”, pe când „2,385” este rădăcina pătrată din constanta Kaliogenezi, „5,6886”… (Brâncuși!), totdeodată este o diviziune a diametrului lui Sirius/Raiul, deci: lungimea, lățimea și înălțimea Cetății Noului Ierusalim, despre care vorbește Îngerul cu Trestia de Aur din Apocalipsa 21!.

79,42 = 3,333 x 2,385… unde „3,333” înseamnă 10/3, pe când „79,42” este circumferința cercului ce circumscrie pătratul bazei virtuale a Statuetei de la Cernavoda, iar „2,385” este ceea ce cu toți părem deja că „știm că este”…

71,55 x 79,42 = 5,6886 x 1o³… unde „71,55” și „79,42” sunt dimensiunile în centimetri europenești ale lungimilor pătratului și cercului de la baza Statuetei „Șamanului pelasg”. Iar „5,6886” x 10 la puterea a 34-a, știm, înseamnă constanta Kaliogenezei (Brâncuși!), frecvența folosită de Creator în fiece secundă spre a revela Omului Splendoarea Lumii.

 144,72 = 2,385 x 32,36 x 1,875… = Dj x I² x √I…  unde „2,385” desemnează o diviziune din diametrul lui Sirius A, „32,36” semnifică puterea pătrată a constanei Kaliogenezei (I), iar „1,875” este dimensiunea în centimetri a Degetului lui Hermes (vezi „Spre simfonia brâncușiană”).

Argumentele de mai sus evidențiază că hiero-gliptul (autorul) Statuetei îndeplinise condițiile primirii harului: atașarea de Sacru simultan cu detașarea de oscilațiile minții, calmarea „amigdalei cerebrale”, învățarea Tăcerii Dintâi, trezirea la Cartea Akashică a Veșniciei, vederea Vidului, aflarea Strămurării Țipeniei… Astfel, Arta Șamanului pelasg este a discursului Numărului, anume o comunicare între paritatea (Perechea) de Jos și imparitatea Unului de Sus, între unduirea formelor frumoase și imobilitatea Formei aflată în divina grație a Frumosului. Aici Omul ca theo-antropos, acela ce „înviază din morți” (se Trezește!) către Nousul cosmic, fiind cel ce alege „Asemănarea”. Ca urmare: omul care nu este „ceva”, (spre pildă, o derulare a undei), poate, în acest mod, să se distingă „a fi altceva”, de ordinul adâncului oceanității, și a cărui știință e vastă când „știe că nu știe nimic”. Iar toate acestea sub scutul sapiental că el „știe că moare”, că, peste coregrafia lui Clotho, Lachesis și Atropos, el dăinuie, mai ales, în Jocul lui Ananke. Șamanul nu este un captiv al semnelor flăcării combuste închipuite pe peretele cortexului, ci este Deschisul către Templul noumenal al Luminii și Gravitației (drept clintire a neclintirii), Raiul de Sine al îndumnezeirii unde guvernează „Amo ergo sum”, nu „Cogito ergo sum”. El, „Șamanul pelasg”, e Tămăduitorul ce ne arată Ierusalimul Înțelepciunii (Sirius!), a celui iluminat, a celui, cum spuneam mai sus, ce „știe că nu știe”, a inocentului orb la ale lumii detașat acum și care, iată, vede înlăuntru scânteia divină, ascultând cu spiritul Tăcerea. Desăvârșita valoare a sa consistă în ideea că îl sălășuiește pe Om în Întrebare. Iar Întrebarea nu poate fi decât a tălmăcirii și a răstălmăcirii:  – Ce este (el!) când este?… și ce nu este (el) când nu este?… Adică, Ființă fără contur asemuindu-se unui spațiu cuantic într-un timp veșnic, pe de o parte, și Contur fără ființă închipuindu-se drept clipă într-un spațiu al nesfârșirii, pe de altă parte. De la Theometrie la Geometria umbrelor!…

Putem observa la artefacte că au craniile alungite cu un orificiu în vortex, aceasta sugerându-ne ritualul de deformare a capului ce se practica la incași, în vechiul Egipt faraonic printr-o „imitare” a Zeilor, iar gaura indică trepanația (înlesnită de trypanon, sfredel, Orion…) terapeutică efectuată. Totodată atragem atenția asupra configurațiilor capului, nasului, gurii și gâtului statuetelor foarte asemănătoare cu acelea al unei șopârle/saurian. Tăblițele de lut ale Sumerului vorbesc despre coborârea „din cer” (Constelația Câinelui Mare cu alpha-Sirius, a Câinelui Mic cu alpha- Procyon, a Dragonului cu alpha-Thuban) a Zeilor/Anunnaki. Pentru edificare e nevoie de a studia artefactele civilizației străvechi de la Tell Al-Ubaid, Irakul actual. Adam-ul sumerian, Lu.lu, cel născut dintr-un amestec om-reptilă, avea grumazul gros, lung, puternic pentru a face munca zeilor (în principal, extracția aurului) și stătea sub Cerul lui „36”, cromozomii Fiarei.

Un articol din 2006 vorbea de o Comisie internațională ce a ales ca ansamblul statuar „Gânditorul de la Hamangia” (corect, „Șamanul pelasg”!) să fie posibil reprezentant al civilizației Pământului într-o eventuală intersectare cu civilizații extraterestre. Însă afirm că realitatea ar sta, cu toate acestea, viceversa. Inversând rolurile, opera octo-milenară descoperită pe Dealul Sofiei din Cernavoda este chiar Ea mesagera, hermesul unei culturi galactice (a Dragonului!) către noi, pământenii. Căci cei din afara globului terestru (Zeii) sunt aici, de pururea, iar știința lor theometrică lasă în urmă arta noastră rectiliniară, trecând peste dogme, justiții și sisteme proteguitoare ale părelniciei… Șamanul pelasg/danubian, precum o vioară ( urmăriți sculptura Culturii Vinča-Turdaș sau aceea a Cicladelor egeene de acum 5.000 de ani!), cu gâtul lung, capul oval serpilin înclinat, ochi triunghiulari, prelungi, privirea fixă, fără să clipească, fruntea îngustă, picioarele terminate în trei degete ca la Dinozaurii – Sauropodele din jurasic, urechi fără pavilioane (ascultă cu sufletul întreg) ce sugerează tăcerea celui ce cunoaște că nu cunoaște, a Dragonianului, repetă la nesfârșit o singură silabă a Întrebării: – Om!… Om!… Om!…

Într-o geometrie spirituală care orchestrează îngemănarea încremenirii chipului cu însuflețirea asemănării, „Șamanul pelasg” este cel ce-l ascultă pe Cel care Tace, neconcentrându-se pe lumină, ci așezându-se în tărâmul Conștienței, al Gravitației. El, Înțeleptul, ce are capacitatea de a dirija Timpul și de a asculta muzica cosmică a Tăcerii, își dă seama doar de Cale, de sens, trecând din postura de veghe terestră profundă în starea de trezire cosmică, în „Za Moksha” (vezi Calea Eliberării spirituale de la Arcinna brâncușiană!).  Nu e așadar „Gânditorul”, neliniștitul, discriminatorul de cugetări, căci nu se întrece cu nimeni, nu schimbă nimic, nu ia nicio atitudine, ci doar Vede, fiind  Văzătorul Sinei. Atât!… Intrând în armonie cu tot și cu toate. Precum Ātman (Sinele), el stă pe Carul Căii (aici e așezat pe „Scăunușul eliberării de timp”!) ca unul ce a ieșit din ciclitatea samsarei, din transmigrare, din „avydia” și a pătruns în Liniștea lui Ananke, în „Vydia”.

Concluzie: În aparență Statueta „Șamanului pelasg” ne închipuie drumurile, forța de mișcare a cunoașterii profane (mâinile rugăciunare), harnașamente ale cogitației vălurelnice, ca fructe ale mirajului. De aceea și greșeala numirii sale de acum șase decenii, drept „Gânditorul de la Hamangia”…  Însă, în adânc, ea ne trimite prin intuiție la Conștiența spirituală a Călătorului astral, la Bunul Păstor (Arcturus!) ce decide vortexul fuziunii Centrului cu Cercul, Curbura cochiliană a Gravitației, Casa Iubirii Tămăduitoare… El mărturisește celor inițiați, separați de anafoarele minții, și care nu se bizuie pe „adevărul” celor din parabola „Grotei” lui Platon, că Omul își poate vindeca maladia sufletului care s-a atașat de un trup al Iluziei…Om tat sat” (Omul este Ființa)rămasă drept enneadica Întrebare a Sphinxului de la Memphis!… Locul așezării Omului…