Selectează o Pagină

despre fantastic în toate formele sale de exprimare

#5

ilustrația copertei: Adrian Chifu

proze

scribul și închipuirea

Terminus

Trenul aleargă de-a lungul brațului meu, pe care trebuie să-l țin orizontal și nemișcat. Ori trenul este mic, ori sunt eu uriaș. Trenul este încet și face drumul să vibreze, ceea ce-mi produce mâncărimi în adâncime în substratul dermic. Mă gândesc ce ar însemna să mă...

Vera

Dragostea poate învinge Moartea, a spus Solomon şi, într-adevăr, puterea ei este fără margini. Chiar aşa s-a întâmplat în Parisul altui secol, într-o toamnă târzie. După ce străbătuseră Bois de Boulogne, trăsurile se întorceau, cu felinarele aprinse, spre sumbrul...

Limb

În niciuna dintre vizitele mele în Jaloste nu am întâlnit un alt străin. Era, din câte îmi puteam da seama, un loc de care nimeni nu auzise și în care nimeni nu căuta să ajungă și, prin urmare, un adevărat refugiu. Aproape de granița cu Serbia – știu asta întrucât de...

Incursiune în fantastic împreună cu Sandu Florea

Dodo Niță

 

În 1982 Sandu Florea avea 36 de ani şi era la zenitul activităţii sale artistice. În mai puţin de 10 ani ajunsese printre cei mai publicaţi autori  din România, cu numeroase benzi desenate apărute în revistele Cutezătorii, Luminiţa şi Arici Pogonici, precum  şi în almanahurile Copiilor, Cutezătorii şi Anticipaţia.

Din cele  aproximativ 40 de albume BD publicate în România socialistă, nouă  erau semnate de el (performanţă neegalată de niciun alt autor BD, până în zilele noastre). Albumul său de debut, Galbar (adaptare a povestirii cu acelaşi titlu de Ovidiu Şurianu), era primul şi singurul album BDSF, de până în 1989.

 

Universul Doi

de Dănuț Ungureanu

Democrație

Se zvonea deja de ceva vreme că undeva, foarte departe de planeta noastră, se află o alta, aproape identică. Savanții de aici n-au reușit vreodată să comunice cu ceilalți, dar eu însumi, în mod straniu, am dobândit ceea ce pare să fie  jurnalul unui locuitor al acelei...

Prier 30, anul 2026

Îndată după anunțarea rezultatelor oficiale ale alegerilor pentru șefia supremă a celui mai puternic stat al planetei, Uniunea Teritoriilor Americane, lucrurile au început să se complice. Dar nu într-un mod ireparabil.

Democrația cea mai avansată, funcționând cu motoarele turate la maxim, s-a comportat în sfârșit ca o democrație perfectă. Toată lumea are dreptate, nimeni nu este ignorat, majoritatea nu poate decide în pofida minorității (sau invers), «mă lupt pentru dreptul tau de a mă contrazice», și așa mai departe, până la «mă lupt pentru dreptul tău de-a încălca drepturile mele»…

Reprezentanții ideologiilor vechi duc războaie de tranșee prin coridoarele metroului în numele neo-stalinismului sau neo-nazismului, oglindind trecutul deja uitat al nației din care făceau parte în urmă cu câteva zeci de ani.

Joc secund

cronică de Tudor Constantin

O strașnică baladă rusească

„Ce lume frumoasă am distrus!” răsună un citat din trilogia Metro a lui Dimitri Gluhovski. Și-ntr-adevăr, e vorba despre o lume în care raiul, iadul și purgatoriul au fost distruse odată cu Pământul – o lume în care ispășirea păcatelor este doar o amintire și-n care natura umană, în toată hidoșenia ei, prosperă în haosul și moartea sădite de apocalipsă. Și totuși... în acea lume frumoasă încă...

În fel și chip

interviu realizat de Liviu Surugiu

Este minunat să vezi cum se lucrează cot la cot pentru globalizarea genului. Adică, unul dintre lucrurile la care science-fiction-ul e foarte bun este prezentarea diferitelor culturi – și ce modalitate mai bună de a descoperi o nouă cultură decât o poveste SF scrisă de cineva care provine dintr-o cultură diferită de a ta?

opinii

groapa cu lei

Alexandru Maniu

Cristi Vicol

Carmen Gheorghe

eseuri

punct contrapunct

Mihaela Malea Stroe

Rodica Bretin

Magnus C Christian