
Ilustrația copertei: Cătălin Negrea
ISSN 2784 – 2584
De libris propriis
semnal editorial
Recomandările UtopIQa
Cei care vor să scrie literatură fantastică au la dispoziţie două modalităţi. Prima ar fi inserţia neprevăzutului în viaţa de zi cu zi. Reţeta este simplă: se descrie o lume normală, până la banalitate, apoi se introduce elementul fantastic, care poate fi un personaj sau un fenomen. Normalitatea este perturbată, dată peste cap în aşa hal încât e limpede că după episodul respectiv lumea nu va mai reveni niciodată la ceea ce a fost. Cam cum se întâmplă acum, cu pandemia, cu războiul şi ce ne mai aşteaptă…
A doua modalitate este alegerea unui cadru absolut ieşit din comun, unde autorul va pune să se desfăşoare drama omului de pe stradă.
În loc de o lume la ani-lumină distanţă am ales în „Amurgul elkilor“ Europa anilor 30.000 î.Hr., când populaţia Homo sapiens Cro-Magnon începea deja să câştige lupta cu oamenii de Neanderthal pentru supremaţia planetei…
Rodica Bretin

Articole
eseuri & opinii

Klaus Schulze: unde și vise
Un omagiu personal A murit Klaus Schulze, unul dintre pionerii și totodată magicienii muzicii electronice. Avea 74 de ani. Mă leagă atâtea amintiri frumoase de muzica lui, încât nu pot lăsa momentul să treacă nescris. Stau câteva clipe să-mi aleg fundalul muzical: nu...
Pitagoreica brâncușiană
Deslușiri la Tăblița de Smarald nr.11... Ordinea Creației e necesarmente pe...
Traseuri şi multe peisaje
Cum stăteam noi aşa relaxaţi, la o chiuvetă plină şi un tv lejer, fără papuci...
Science Fiction în URSS
Povestirea Friday a fost publicată în februarie 1959, în revista New Wolds,...
O carte provocatoare
Anunțându-și cititorul încă din primele rânduri că a fost început prin martie...
Klaus Schulze: unde și vise
Un omagiu personal A murit Klaus Schulze, unul dintre pionerii și totodată...
Infantilita cronică – boala vremurilor noastre
Cetatea e bolnavă. La fel ca Teba lui Oedip Tiranul. Nu de azi, de ieri, ci de...
A fi sau a nu fi nostalgic
Multatuli (scriitorul olandez Eduard Douwes Dekker) comenta, în secolul al...
texte
proză & poezie
Căpșuniadă
de Mircea Opriță
Barul din buzunar
de Robert Gion
Cenușiu
de Mihail Grămescu
Fata de porțelan
de Théophile Gautier
Fata cea mică a Timpului
de Doina Roman
Pisica de la ora cinci
de Rodica Bretin
Lecția
de Ciprian Măceșaru
#aner
de Laura Dragomir

Universul doi
Cronici imaginare de Dănuț Ungureanu
LUNETISTUL
Luna lui Prier, 24, 2030
Un punct mișcător, departe. Apoi o mogâldeață neclară, în amestecul tremurător de aburi, fum și cețurile dimineții. Încă nu poți spune dacă vine, ori se duce. Nici măcar dacă se mișcă de-adevăratelea.
Trebuie să te uiți prin lunetă.
– Ce vezi? întreabă Zora căscând.
Nu-i răspunzi. Întâi trebuie să prinzi cu lentila rece omul sau făptura care ți-a atras atenția…